Păpuşarul şi păpuşa, o singură persoană

Trăim sau ne privim trăind ? Nu aveţi cîteaodată senzaţia că sunteţi două persoane ? Una dintre ele este cea care deţine un corp fizic, se spală pe dinţi, îşi pregăteşte micul dejun, merge la şcoală sau la serviciu, comunică cu ceilalţi, îşi hrăneşte căţelul, are sentimente şi face planuri. În toate ipostazele de mai sus apare şi a doua persoană. E undeva în adâncul fiinţei fizice şi ne monitorizează fiecare mişcare. Asta nu ar fi o mare problemă, dar ne face capul calendar. Comentează, introspectează, îşi dă cu presupusul, ne face să ne simţim prost, ne inculcă ideea că suntem criticaţi de cei din jur, ba chiar dispreţuiţi uneori. A doua persoană nu e deloc cumsecade. E ca un păpuşar, dar cumva pe dinăuntru. Uneori ne manipulează de-a binelea.

De foarte multe ori ne simţim timoraţi, panicaţi chiar de eventualitatea unui posibil eşec. Cine şi ce este vocea interioară care ne dublează în orice mişcare, gând, dorinţă ori emoţie ?

S-ar putea să fie vocea interiorizată a unor educatori, părinţi sau bunici care ne-au imprimat un regim de viaţă sever. Am văzut într-o şcoală generală – clasele I – IV – un bărbat impozant, înalt şi atletic, într-o uniformă militară impecabilă (un grad mare) stând în faţa copilului său – mărunţel – muştruluindu-l ca pe-un caporal de rând : „Mă, tu eşti de şase la română ? Doar nu eşti ca toţi handicapaţii ? Ce, eşti cretin ?”

Cum să trăieşti cu o aşa teroare ? Bietul copil (bieţii de noi) are o imaginaţie hiper activă motorizată de temeri, de întrebări şi îngrijorări încât sufleţelul său se impregnează de spectrul unei tragedii iminente. „Ce să mă fac dacă nu iau mai mult de şase ? Dacă o să greşesc la scris ?” Frica pe care i-au insuflat-o părinţii de a nu greşi dă frâu liber la tot felul de plăsmuiri, care sapă un şanţ din ce în ce mai adânc în conştiinţă, o imagine exagerată despre risc, despre un posibil eşec acompaniat de o întreagă pleiadă de grave consecinţe.

Sub tirania evaluărilor negative ale părinţilor (şi nu numai) copilul ajunge să generalizeze grija sa faţă de felul în care este privit şi etichetat de către cei din jur. Aşa apare fenomenul de dedublare. Copilul (poate şi noi înşine) se priveşte trăind în loc să trăiască pur şi simplu.

Anunțuri

Răscumpăraţi vremea

Intelepciunea este o calitate rara. Una din manifestarile ei concrete este capacitatea de folosire judicioasa a timpului. Scriptura ne indeamna sa fim intelepti:

Luati seama deci sa umblati cu bagare de seama, nu ca niste neintelepti, ci ca niste intelepti. Rascumparati vremea caci zilele sunt rele (Efeseni 5:15–16)

Daca nu reusim sa gestionam corect timpul nostru, poate ar fi mai nimerit sa invatam cum se realizea acest lucru. Cateva reguli ajutatoare pentru folosirea judicioasa a timpului:

  • Precizeaza-ti scopul activitatii. Multi oameni isi consuma timpul si energia fara rost fiindca nu isi reprezinta clar ce vor sa faca. Precizeaza-ti scopul principal al activitatii pentru o zi, o saptamana si vei reusi sa realizezi mai mult decat faci de obicei.
  • Concentreaza-te asupra a ceea ce este principal. Noteaza-ti intr-un carnetel sarcinile ce le ai de rezolvat intr-o zi (sau o saptamana) in ordinea importantei lor. Fii perseverent in rezolvarea lor. Daca intr-o zi nu ai reusit sa faci tot ceea ce ti-ai propus, a doua zi sa incepi din nou cu ceea ce este mai important.
  • Invata sa fii hotarat. Nu amana treaba de la o ora la alta (de la o zi la alta). Renunta la preocuparile care nu iti aduc folos.
  • Fixeaza termene precise pentru indeplinirea sarcinilor. Ai grija ca termenele stabilite sa fie reale, in concordanta cu posibilitatile tale. In respectarea termenelor fixate fii necrutator fata de tine cum ai fi fata de altcineva care nu isi indeplineste sarcinile la timp.
  • Foloseste integral timpul. Fragmente mici de timp: de asteptare, in tramvai, mersul pe jos, etc. pot fi folosite pentru planificarea zilei; repetitia in gand a unei probleme, meditarea asupra a ceea ce urmeaza sa faci.
  • Apuca-te de lucru imediat. Nimeni in afara de tine nu te va ajuta sa te debarasezi de obiceiul de a taragana treaba. Incepe orice activitate imediat la orele pe care ti le-ai fixat.
  • Cheltuieste timpul liber cat mai rational. Poti economisi multe ore daca iti vei alege cu grija ocupatiile din timpul liber – emisiunile, filmele, cartile, etc.
  • Alterneaza activitatile. Daca ai lucrat stand jos, fa ceva stand in picioare, sau altceva care necesita miscare. Astfel vei invinge senzatia de oboseala si vei reusi sa realizezi mai mult.
  • Nu scapa din vedere nici lucrurile marunte. Inainte de a te apuca de lucrupregateste-ti de cu seara absolut tot ce vei avea nevoie.
  • Pentru fiecare activitate foloseste orele cele mai potrivitate. Invata in primul rand dimineata si nu te culca la ore tarzii.
  • Formeaza-ti obisnuinta de a face mintal un autoraport asupra modului in care ti-ai petrecut timpul.