Despre suflet, de Watchman Nee

Dumnezeu a tratat sufletul omului ca pe ceva unic. Dumnezeu îi numeşte pe oameni suflete. Care e explicaţia? Omul se poate numi suflet, deoarece aşa va fi acel om cum îi va fi sufletul, căci sufletul îl reprezintă şi-i exprimă individualitatea. Este organul voinţei libere a omului, organul în cadrul căruia duhul şi trupul sunt complet fuzionate. Întrucât sufletul face parte din eul propriu al fiinţei, dezvăluind personalitatea cuiva, vom spune că este acea parte care ne dă conştiinţa de sine. Sufletul este legat de lumea spirituală prin duh şi de lumea materială prin trup. În plus, posedă capacitatea opţiunii, proprie liberului arbitru, întrucât este în stare să aleagă mediul convenabil din jur. Sufletul înlesneşte comunicarea şi cooperarea dintre duh şi trup. Sufletul are misiunea de a menţine aceste două elemente la locul corespunzător, aşa încât ele să nu-şi piardă relaţia propice dintre ele, potrivit căreia, partea cea mai de jos, trupul, e supusă duhului, în vreme ce partea cea mai înaltă, duhul, trebuie să domnească asupra trupului prin intermediul sufletului. Factorul primordial al omului este, fără îndoială, sufletul. El îşi îndreaptă privirile spre duh, ca să primească de la acesta ceea ce i-a comunicat Duhul Sfânt, pentru ca apoi sufletul, după ce a fost desăvârşit, să poată transmite această comunicare trupului şi astfel până şi trupul să aibă parte de desăvârşirea Duhului Sfânt, devenind astfel un trup spiritual.

Din Omul Spiritual.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s