Duşmanii din interior – II b

În adolescenţă, condiţionarea emotivităţii şi sensibilizarea emotivă sunt destul de frecvente. La vârsta preadolescenţei are loc o dezvoltare dizarmonică a organismului (pubertate) ceea ce duce la creearea unor reacţii sufleteşti de jenă, chiar la instalarea unui sentiment de inferioritate faţă de adulţi. Este momentul ca adulţii să fie atenţi şi să-i menajeze printr-o atmosferă de încredere.

Dacă adulţii eşuază în securizarea preadolescentului, acesta va fi pus într-o situaţie de puternică mobilizare energetică, ce va fi dificil de controlat şi care va genera, în mod frecvent intense reacţii emotive ; surplusul de energie emoţională îl va face pe tânărul respectiv să reacţioneze neadecvat la diferite situaţii de viaţă. Raţionalizarea (“priza de conştiinţă”) pe care hiperemotivul o realizează frecvent asupra propriei reactvităţi afective duce, de cele mai multe ori, la o accentuare a acesteia : astfel, înroşirea creează ruşinea, iar ruşinea va face ca persoana în cauză să se înroşească şi mai mult ; o mişcare stângace sau inadecvată (tremuratul mâinilor, tusea, transpiraţie abundentă etc.) va evoca sentimentul de intimidare, iar acesta, instalându-se, va genera alte gesturi şi mişcări neadecvate, care vor spori impresia de inferioritate.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.