Dacă vreau sa vorbesc serios cu mine, dar fără a fi subiectiv, atunci vorbesc cu Doris (fiica mea). Deja ţine de statistică. S-a întâmplat de foarte multe ori să ne „trezim” că spunem aceleaşi cuvinte şi expresii, ba chiar idei articulate. Ce mă „enervează” este faptul că în ultimul timp se întâmplă foarte des. Parcă e replica mea în miniatură.

Ieri îmi spune că i s-a întâmplat ceva ce mie mi se întâmplă deseori. Însă, faptul că ea a descris situaţia m-a făcut să conştientizez altfel, cumva din exterior, parcă printr-o dedublare. Şi m-a pus pe gânduri. Dar nu numai atât, m-a făcut să iau o dublă decizie. Una în ceea ce priveşte eliberarea de o deprindere negativă şi înlocuirea ei cu o trăsătură superioară.

Mâine vă spun ce mi-a povestit.

Anunțuri