1 Petru 1:1

Dar care drept? Ei bine, dreptul de fi… drept. Drept pentru cine sau în faţa cui? Drept, justificat în ochii lui Dumnezeu. Cine are dreptul de a fi drept? Toţi aceia “care au primit o credinţă la fel de preţioasă ca a noastră” spunea apostolul Petru (2 Petru 1:1). Dar cum îmi dau seama că avem aceeaşi credinţă (care intră în posesia justificării)? Apostolul Pavel explică în felul următor: se resimte o mângâiere pe care o primeşte fiecare prin credinţa care este în celălalt, beneficiind astfel de (vre)un dar spiritual pentru întărire, dezvoltare, maturizare (Romani 1:11-12).

Şi totusi, cine îţi dă dreptul? Mie? Ţie? Nouă? Să nu o mai lungesc. Vreau să şti. Nu “meritele” tale, capacitatea ta de gândire, competenţele în diverse domenii, statutul social sau slujbele pe care le îndeplineşti. Nici ale mele, nici ale noastre. El ne-a făcut drepţi nu pentru faptele noastre făcute în dreptate (nu e ironie), ci după hotărârea Lui şi după harul care ne-a fost dat în Isus Hristos, înainte de veşnicii (2 Tim. 1:9; Tit 3:5).

Şti cine îţi dă dreptul? DREPTATEA LUI! Poate vrei să demonstrezi contrariul. Cine te opreşte? Dar trebuie să ţi cont de un lucru. Dreptatea Lui este fundamentată în/pe jertfa Fiului Său Isus Hristos. Dacă vrei să anulezi dreptatea Sa divină, va trebui să abrogi, să anulezi jertfa răscumpărătoare a lui Isus. Şti, Isus împarte istoria în două. Delimitarea evenimentelor istorice se face “până la” şi “de la Isus”. Comuniştii atei spuneau î.e.n şi “e.n.” (înainte şi în era noastră). Istoria poţi s-o falsifici pentru tine, dar nu pentru… istorie. Dreptatea LUI e cea care te consideră drept (dacă vrei, dacă accepţi soluţia Sa):

Romani 3:21 Dar acum, fără lege, s-a arătat o dreptate a lui Dumnezeu, mărturisită de lege şi de profeţi; 22 o dreptate a lui Dumnezeu prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei care cred: pentru că nu este deosebire; 23 pentru că toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de gloria lui Dumnezeu, 24 fiind îndreptăţiţi, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus, 25 pe care Dumnezeu L-a rânduit ca ispăşire, prin credinţa în sângele Lui, pentru arătarea dreptăţii Sale, datorită trecerii peste păcatele făcute mai înainte, în îngăduinţa lui Dumnezeu, 26 spre arătarea dreptăţii Sale în timpul de acum, astfel încât El să fie drept şi să-l îndreptăţească pe acela care este din credinţa în Isus. 27 Deci unde este lauda? A fost înlăturată. Prin care lege? A faptelor? Nu, ci prin legea credinţei; 28 pentru că noi socotim că omul este îndreptăţit prin credinţă, fără faptele legii.

Anunțuri